Bune practici de valorificare a participării la Stagiul de observare Erasmus+ (Job Shadowing)

Publicat de informatician / In Noutăți / Anunțuri / Articole Diverse, Proiecte si Parteneriate / 26 septembrie 2024

 

Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!

https://sgmvp.ro/wp-content/uploads/2024/09/Diseminare_An-3_JS_Erasmus_LIVE-1.pdf

Proiectul „LIVE” în cadrul Programului ERASMUS+ Acreditare,

Acțiunea Cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scopul învățării

 

În perioada 20- 24.05.2024,  2 profesori – managerii școlii -au fost abilitați în tematica proiectului, prin participarea la un stagiu de observare (Job Shadowing), cu accent pe asigurarea stării de bine în școală, în condițiile incluziunii categoriilor defavorizate, în cadrul Proiectului Erasmus+ Acreditare, „LIVE- Lucrez cu inima, văd elevii”.

 

Tema primei zile: Management organizațional: observarea și înțelegerea rolului ambientului, în școala gazdă

Programul activităților:

Activitatea 1: Întâlnire cu echipa de management și cu profesorii școlii

Activitatea 2: Familiarizarea cu mediul școlar

Activitatea 3: Management organizațional: observarea și împărtășirea de bune practici

 

• Prima activitate a zilei a fost întâlnirea cu conducerea școlii. Directorul și directoarea adjunctă a acestei școli publice ne-au întâmpinat cu deschidere și bunăvoință.
• Primul pas a fost explicarea structurii claselor: școală gimnazială, cu 380 de elevi de 11-14/15 ani, echivalentul gimnaziului din România, cu denumirea claselor 1, 2, 3, 4 (a, b, c, d). Clasele au cel mult câte 25 de elevi.
• Pentru a accede la nivelul superior de învățământ, unii elevi au urmează un an suplimentar (clasa a IX-a) în aceeași școală, deoarece nu au competențele necesare pentru a susține examenul de final de ciclu (clasa a VIII-a) sau nu au luat acest examen. Acești elevi dau examen la finalul clasei a IX-a din școala gimnazială și apoi se înscriu la școli tehnice sau economice. Pentru acești elevi, liceul durează, practic, 5 ani (inclusiv cls. a XIII-a), iar la final pot susține examenul de bacalaureat cei care doresc să urmeze facultatea.
• Masa de prânz se servește la cantina școlii. După masă, se întorc în clase și participă a activități de tip After School, care sunt, de asemenea, integrate în orarul școlii. Unele clase continuă cu ore de curs (similar cu alternativa Step By Step),
• În fiecare zi, orele încep la 8:00. În ziua de miercuri, elevii termină orele la 11, iar în 3 zile / săptămână, programul școlii se termină la ora 17:35.
• Foarte interesant este faptul că fiecare clasă (echivalent gimnaziu din România) are o oră pe săptămână de orientare profesională. Ora se numește Learncoaching și se abordează constant și tehnici de învățare.
• Un profesor poate preda mai multe discipline, deși nu are decât o specializare principală și una secundară (din lipsă de profesori).
• În afară de cele 17 săli de clasă, există 4 cabinete pentru educația tehnologică, 2 laboratoare de informatică, 1 laborator de științe, o sală destinată multiplicării fișelor de lucru/ evaluare și depozitării materialelor didactice + garderobă pentru profesori; 2 săli de sport; câte o cancelarie pe fiecare nivel, cabinet de consiliere școlară, cabinetul psihologului școlar, 2 săli de cantină, cabinet pentru psihologul școlar și Peers (mediatori școlari) și unul pentru consilierul școlar.
• Fiecare clasă are câte o anexă (în care profesorul are birou, materiale și unde poate planifica activități cu perechea lui, dar este folosit și pentru elevii care nu au susținut lucrările scrise împreună cu clasa și le susțin ulterior). Fiecare clasă/ laborator este dotată cu tablă inteligentă (Smart board), calculator și sistem audio + conexiune la internet (au draperii groase, cu care acoperă ferestrele, pentru o mai bună vizualizare a ecranelor inteligente); în fiecare sală de clasă există chiuvetă și oglindă. Elevii se ridică din bancă și pot merge să bea apă, direct de la robinet („Este cea mai bună apă, pentru că vine din Munții Alpi.”).
• Pentru că unii elevi nu participă la orele de religie, aceste ore sunt așezate întotdeauna la finalul programului, pentru ca elevii respectivi să plece acasă. De menționat că părinții își exprimă, la începutul anului școlar, opțiunea scrisă pentru acordul sau dezacordul în privința participării copiilor la ora de religie. În școală există mulți elevi care provin din familii migrante, adepți ai mai multor religii, dar în orar sunt alocate ore doar pentru catolici și musulmani.
• O altă particularitate a acestei școli este modul de desfășurare a orelor de educație fizică. Sunt utilizate concomitent 2 săli de sport, construite în oglindă. Pentru că este o școală cu mulți elevi migranți, de multe naționalități (inclusiv 2 copii români) și religii (foarte mulți de religie musulmană), s-a decis ca orele de educație fizică să se desfășoare separat, pe sexe. Explicația este următoarea: la orele de educație fizică, elevele de religie musulmană își scot de pe cap hijabul și înlocuiesc hainele lungi și largi cu echipament sportiv. În special din acest motiv, din respect pentru cultura islamică, școala a decis ca fetele să facă ora de sport separat de băieți – un exemplu extrem de concludent pentru incluziune și multiculturalitate.
• Absențele elevilor sunt notate de profesorul de la prima oră, în fiecare zi, într-un planner oferit de școală. O dată pe lună, dirigintele introduce absențele în aplicația electronică.
• În timpul anului școlar, elevii nu participă la activități extrașcolare și nici la concursuri, scopul declarat fiind incluziunea. Singura perioadă când au loc alte tipuri de activități sunt în ultima săptămână de școală, deoarece situația școlară este deja încheiată, iar în acest timp directorul printează rapoartele individuale (situația școlară) pentru fiecare elev. În această săptămână elevii pot merge la film, la spectacole, în vizite sau excursii tematice. Toate aceste activități sunt plătite de părinți.

 

Tema celei de-a doua zile: Management organizațional: identificarea particularităților culturii organizaționale și influența acestora asupra stării de bine, în școală

Programul activităților:

Activitatea 1: Particularități ale culturii educaționale

Activitatea 2: Metode de colectare a datelor, instrumente manageriale pentru monitorizarea prezenței și a comportamentului elevilor

Activitatea 3: Relațiile dintre actorii educaționali și cu părțile interesate

Activitatea 4: Autonomia școlii

• Regulamentul școlii se elaborează în urma consultării profesorilor și părinților. Se rezumă într-un pliant de o pagină, care se distribuie fiecărui elev și părinte, în luna septembrie.
• Telefoanele elevilor se depozitează în câte un seif care se află în fiecare sală de clasă. Cifrul îl cunosc numai profesorii. La prima oră se închid, iar profesorul de la ultima oră le înapoiază telefoanele.
• Părinții nu au acces la catalog, iar la situația semestrială a elevilor are acces numai directorul. Acesta are coli special ștanțate, pe care printează fiecare raport semestrial și le trimite părinților. Sistemul de notare este de la 1 (cea mai mare notă) la 5 (cea mai mică notă).
• Monitorizarea prezenței elevilor se face astfel: pe fiecare catedră există un planner-calendar, în care profesorul de la prima oră a fiecărei zile notează numele elevilor care: lipsesc motivați de părinți, lipsesc nemotivați, întârzie (cu precizarea timpului de întârziere). La sfârșitul fiecărei luni, dirigintele transferă absențele în aplicația care include catalogul electronic. Dacă elevul înregistrează 4 zile de absențe nemotivate, dirigintele anunță directorul, dar și sistemul electronic semnalează acest lucru. În acel moment directorul este obligat să anunțe serviciul social din cadrul primăriei. În acest caz, familia plătește o amendă de 110 euro.
• Dirigintele clasei 1a ne-a explicat modalitatea prin care o persoană devine profesor în școală, plătit de comunitate: a urmat studii pentru gimnaziu (3 ani) în 2 domenii: limba germană și educație tehnologică. În acest timp, el a făcut practică voluntară în școală, iar directorul l-a monitorizat. La finalul studiilor, și-a exprimat intenția de a rămâne profesor în acea școală, întâi față de director, apoi în fața Comisiei pentru Educație din cadrul primăriei orașului Viena. Între timp, a urmat o specializare nou apărută: profesor pentru carieră. Armin a observat că mulți elevi sunt confuzi în privința identificării și valorificării propriilor abilități pentru parcurs profesional. De aceea, a creat și a propus managerului școlii un curs de Orientare școlară, valorificând și orele de educație tehnologică. Acest curs a fost introdus în programul școlar începând cu clasa a V-a și implementat treptat la toate clasele de gimnaziu. La acest curs, elevii au posibilitatea să opteze între domeniul textil (croitorie, obiecte decorative din fire etc.) și prelucrarea lemnului, metalului și a altor materiale (hârtie, piele, plastic etc.), în funcție de abilități și interese. De remarcat că există 4 ateliere speciale, dotate cu aparatură specifică, mobilier, unelte și materiale de prelucrat.
• Elevii au 9 ore/ zi, în 3 zile / săptămână. Miercurea termină programul la ora 11. În orarul clasei a 5-a există o oră special destinată pentru înot, în care elevii merg gratuit la piscină, iar apoi se întorc la școală și continuă orele.
• Pentru semnalarea unor situații de violență și bullying, lângă ușa sălii în care își desfășoară activitatea elevii Peers, există o cutie poștală în care elevii pot lăsa mesaje anonime.
• În școala gazdă sunt 59 de profesori pentru cele 17 clase de gimnaziu. Directorul îi întrunește pe toți lunar, miercurea, la ora 13. O ședință poate dura între 1 și 5 ore.
• În majoritatea cazurilor, este o practică predarea în echipă. Orarul este special conceput în acest fel.
• La prânz, înainte de a pleca la masă, elevii ridică scaunele pe bănci și dau cu mopul în clasă; există un grafic pe care îl completează dirigintele clasei. Elevii știu cine urmează și nu e nevoie ca cineva să le reamintească. Pe partea interioară a ușii claselor există o listă de verificare a activităților obligatorii la ieșirea din clasă. Aceasta este sub formă de întrebări: Ai verificat dacă fereastra este închisă?; Scaunele sunt ridicate pe bănci?; Este curățenie pe jos?; Tabla inteligentă este închisă?; Toți elevii și-au strâns lucrurile și le-au pus în ghiozdane? În fiecare săptămână doi elevi răspund de aceste sarcini, iar dirigintele ține evidența.
• În curtea cea mică a școlii, deși spațiul este redus, s-au amenajat trei spații de relaxare și socializare pentru profesori, în care unii își petrec pauzele sau corectează lucrări. Tot acolo, elevii au plantat, în jardiniere mari și în ghivece, diverse legume, plante aromatice și flori. Elevii pot merge însoțiți de profesori pentru lecții în aer liber. În clase există un mic spațiu de relaxare pentru elevi, unde pot sta dacă au terminat activitatea sau sunt obosiți.

 

Tema celei de-a treia zile: Identificarea factorilor care facilitează starea de bine în școala gazdă

Programul activităților:

Activitatea 1: Comunicarea eficientă

Activitatea 2: Activități colaborative între profesori

Activitatea 3: Strategii de practicare a obiceiurilor sănătoase pentru o viață fericită

• Armin este dirigintele principal al clasei integrate 1a (a V-a A) și, în această calitate, nu are ore decât cel mult la clasele a 2-a (a VI-a), pentru a se putea preocupa îndeosebi de clasa integrată, de început de ciclu gimnazial.
• Armin este și șeful tuturor diriginților de la acest nivel de clase, cu care se întâlnește din 2 în 2 luni, pentru a asigura comunicarea unitară pentru acest nivel de studiu. Alături de dirigintele principal, există un diriginte secundar. În clasele integrate sunt între 25% și 40% copii cu CES. La aceste clase este alocat și câte un profesor de sprijin – același pentru fiecare clasă, pe tot parcursul ciclului gimnazial (1a, 2a, 3a, M4).
• Atunci când unii profesori lipsesc motivat, alți colegi le țin locul, în funcție de orar și de disponibilitate. Există o evidență a profesorilor care doresc să înlocuiască un coleg absent. Pentru a fi plătiți, acești profesori trebuie să susțină mai întâi 20 de ore în regim de voluntariat. Abia apoi sunt remunerați. Profesorul poate lipsi numai din motive întemeiate: medicale, part-time la un loc de muncă dintr-o categorie specială (de ex. Serviciu militar) sau sportivi/antrenori în sporturi care au echipe naționale.
• Elevii de clasele 5-6 sunt obligați să mănânce la cantina școlii, pentru a li se forma un comportament alimentar sănătos. Pentru elevii de clasele 7-8 este opțională masa la cantină. Deoarece au un stil de viață preponderent sedentar, elevii au câte 3 ore de sport pe săptămână, iar în clasele primare, câte 4. Mișcarea și hrana sănătoasă contribuie la educația pentru sănătate. În plus, de remarcat faptul că hrana de la cantină este procurată din „bugetul comunității”.
• Elevii mediatori desfășoară activitatea de peer-mentoring, sub formă de voluntariat. Tot voluntariat (20 de ore) fac și profesorii care doresc ulterior să fie remunerați pentru înlocuirea colegilor.

 

Tema celei de-a patra zile: Învățarea de noi  strategii pentru starea de bine a elevilor

Programul activităților:

Activitatea 1: Participarea la lecții și observarea unor obiceiuri/ rutine care ajută elevii să identifice și să-și gestioneze emoțiile

Activitatea 2: Vocea elevilor (decizii luate de elvi): consiliul elevilor și alte structuri organizaționale

• Școala are clase incluzive, unde majoritatea profesorilor predau în pereche. În aceste clase există copii ai migranților, repetenți și copii cu nevoi speciale (de ex. o fată suferind de hipoacuzie, 3 copii cu dificultăți intelectuale și mulți migranți). Am observat că elevii manifestă toleranță, iar profesorii se comportă cu toți elevii în același mod.
• În școală există 17 clase (câte 3 și 4 pe nivel), dar și 4 clase (notate cu M = Mixt), în care se află copii de diferite vârste, dar care nu stăpânesc limba germană. Acești elevi au și un curs de alfabetizare. Dintre aceste 4 clase mixte (M), una este o clasă mixtă și integrată: copiii nu vorbesc limba germană și au și nevoi speciale.
• Există profesor de sprijin alocat fiecărei clase care include elevi cu CES, care îi însoțește pe tot parcursul ciclului gimnazial, fiind prezent în clasă (elevii nu sunt luați separat din sala de clasă).
• Pe holul principal de la etajul III există un banner de cca. 5m care a fost realizat de toți elevii de la acel etaj, în cadrul unui proiect care a durat 2 luni. Mesajul bannerului se traduce ”Dacă există o cale de a face lucrurile să fie mai bune, găsește-o!”. Un banner asemănător a fost realizat și de elevii clasei 1.a. (5A), fiind afișat pe un perete al clasei. Mesajul acestuia este: „Stima de sine este cheia succesului”. În clasa M4 banerul motivațional conține mesajul: ”Nimic nu este mai important decât libertatea și încrederea”.
• Am asistat la trei ore de curs: istorie, biologie și educație fizică. Cu excepția orei de educație fizică, jocul didactic nu a fost abordat în orele asistate. Am observat cum profesorii caută informația pe internet în timp util și afișează, pe tabla smart, fie imagini, fie filme, fie schițe și fișe de lucru interactive. S-a valorificat experiența de viață a elevilor (de ex. castraveții murați, ca punct de plecare pentru conservarea mumiilor), apoi s-au făcut pași spre abstractizare, cu ajutorul modelării (nevăstuică împăiată), pentru a se ajunge la înțelegerea procesului de mumificare, utilizat în Egiptul Antic. Schema simplă, desenată de profesorul de biologie la începutul orei pe smart board s-a îmbunătățit treptat pe parcursul orei cu noțiunile necesare procesului de fotosinteză și de polenizare, obținându-se o schemă a lecției completă, ilustrată, cuprinzând informații din chimie și ecologie. Filmul didactic despre polenizare a fost întrerupt din timp în timp, pentru oferirea de explicații și clarificări. S-au utilizat și manualele pentru citirea unor informații, tonul profesorilor era foarte scăzut, iar cei doi profesori își alocau echilibrat momentele lecției, profesoara de sprijin nu intervenea în conținutul lecției, ajutând, pe rând, elevii cu CES.
• Singura oră unde s-a utilizat jocul a fost cea de educație fizică. De remarcat faptul că cele șapte eleve prezente știau exact ce au de făcut: locul hainelor, locul materialelor didactice și utilizarea lor, montarea și funcționarea boxei și cuplarea cu telefonul, alegerea muzicii (You Tube), iar comunicarea cu profesoara de sport era firească, iar între ele manifestau acceptare și toleranță, fără supărare la schimbarea muzicii. După ora de sport, fetele musulmane își pun din nou vestimentația islamică.

 

Tema celei de-a cincea zile: Identificarea de noi strategii pentru un ambient școlar incluziv

Programul activităților:

Activitatea 1: Însoțirea mentorului, pentru o mai bună înțelegere a politicii educaționale (incluziunea elevilor aparținând categoriilor dezavantajate)

Activitatea 2: Participarea la lecții și observarea modului în care în școala gazdă  sunt aplicate strategii de incluziune și stare de bine

Activitatea 3: Însoțirea mentorului, cu scopul observării relațiilor dintre elevi și profesori (strategii de comunicare, atmosfera în timpul învățării, învățarea individualizată)

Activitatea 4: Evaluarea finală și oferirea Certificatelor de participare și a documentelor de mobilitate Europass

• Un instrument de lucru instituționalizat este broșura cuprinzând tabele speciale pentru fiecare profesor, primite de la școală. Acestea sunt personalizate (clasa și numele elevilor), iar profesorii își notează despre fiecare elev ce note are, ce teste a dat și cu ce rezultate, ce teme a rezolvat sau nu; dirigintele adaugă și informații administrative. Primele pagini conțin formate predefinite pe care profesorii le pot folosi pentru scurte descrieri ale claselor și ale elevilor.
• În școală există un consilier școlar, care discută cu elevii, atunci când ei solicită acest lucru. Dacă el constată că sunt abuzați în familie, invită părinții la școală și discută cu ei. Dacă problemele nu se rezolvă, informează directorul, care anunță primăria. În cel mai rău caz, elevii pot fi luați din familii și duși în centre de asistență socială.
• În primele 2 săptămâni de școală, psihologul școlii selectează 13-15 elevi din clasele 7-8, dacă aceștia își manifestă interesul de a deveni mediatori. În prima lună de școală îi formează pentru a deveni mediatori în cazuri de violență și bullying. Echipa se numește Peers și acționează astfel: victima anunță dirigintele clasei că a fost agresată. Dirigintele anunță psihologul școlii. Acesta invită un elev mediator să preia cazul. Împreună, invită la o discuție atât victima, cât și agresorul. Apoi, elevul mediator devine un shadow pentru cei 2 implicați în conflict: își petrece pauzele împreună cu ei, face diverse activități în programul after school și când consideră că problema s-a rezolvat, închide cazul.
• Am asistat la trei lecții: orientare profesională, matematică și creativitate. La prima oră, elevii au construit catapulte din lemn, respectând tot procesul tehnologic și utilizând unelte- menghină, bomfaier, șlefuitor și alte materiale- fire textile, aracet și acuarele. Am remarcat că știau să folosească toate uneltele, cunoșteau locul materialelor, iar după ce le foloseau le așezau la locul lor și făceau curățenie la locul de muncă. În timp ce jumătate din clasă participa la această activitate, cealaltă jumătate lucra în alt atelier, cu materiale textile (croit, cusut, călcat, tricotat, împletit). Elevilor li se formează deprinderi pentru posibile viitoare meserii, dar și abilități de viață.
• Ora de matematică a fost susținută de un profesor care predă și biologie, dar este și bibliotecarul școlii. Elevii au primit fișe de lucru printate, pe care le-au lipit în caiete. Aceeași fișă este proiectată pe smart board, iar profesorul lucrează în paralel cu elevii. În acest timp, profesoara de sprijin merge la fiecare elev cu CES și demonstrează noțiunile teoretice despre cub și paralelipiped, cu ajutorul obiectelor concrete. Pașii pe care elevii i-au parcurs pentru înțelegerea noțiunilor au fost: identificare, diferențiere, desenare, decupare, asamblare.
• La finalul orei profesorul le comunică elevilor notele la acest moment, dându-le posibilitatea să-și mărească mediile.
• Ora de creativitate este similară cu ora de arte vizuale și abilități practice. Elevii aleg un semn de carte din cele date de profesor sau pot lua o bucată de carton goală, pe care să deseneze/picteze ceea ce vor. Au libertatea de a folosi orice tehnică, creioane colorate sau acuarele. Folosesc IPad-ul pentru a se inspira și/ sau pentru a asculta muzică la căști în timp ce lucrează. După ce le termină semnele de carte sunt plastifiate de copii și pot atașa fire împletite. La final elevii fac ordine la locul de muncă.
• În toate orele asistate am observat o comunicare nonviolentă între profesori și elevi, dar și între elevi; toleranță, ajutor și preocuparea pentru curățenia din sala de clasă.
• Profesorii sunt permanent printre elevi, îi atenționează imediat ce observă comportamente neadecvate, iar elevii răspund pozitiv la cerințele acestora.

 

Întorși acasă, cei doi manageri care au participat la aceste mobilități au diseminat informațiile culese pe parcursul săptămânii, apoi au aplicat sau au adaptat ideile inspiraționale cu care s-au întors, reușind să întrețină starea de bine în școala noastră.

 

 

Conținutul prezentului material este responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conținutul informației.