„21st Century Skills in Education” Mobilitate individuală – 19-23.08.2024, Malaga, Spania Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Pucioasa

Publicat de informatician / In Activităţi extracurriculare, Noutăți / Anunțuri / Articole Diverse, Proiecte si Parteneriate / 8 octombrie 2024

Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!

Proiectul Erasmus+ „LIVE – Lucrez cu Inima Văd Elevii” a oferit ocazia unui grup de șapte cadre didactice de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Pucioasa să participe la un curs de formare internațională în Malaga, Spania. În cadrul acestei mobilități, desfășurată între 19 – 23 august 2024, profesorii au participat la cursul „21st Century Skills in Education”, organizat de centrul educațional Plus Project European Academy. Proiectul, parte din programul Erasmus+ KA120 (Educație școlară), a avut ca scop dezvoltarea competențelor pedagogice și interpersonale necesare pentru a adapta educația la cerințele secolului XXI.

Profesorii participanți: Mihai Cristina-Florina, Pojereanu Irina, Saghin Adriana-Claudia,

Teotoc Elena-Loredana, Tufan Cornelia, Tufeanu Cornelia, Vintilă Georgiana.

 

Scopul și obiectivele principale ale cursului de formare au vizat:

REZULTATE: Pe parcursul celor cinci zile de activități, profesorii români au explorat o serie de concepte și tehnici educaționale esențiale pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, în conformitate cu cerințele actuale ale educației globale, precum și metode inovative, pe care

le vor putea integra în activitățile zilnice cu elevii, contribuind astfel la crearea unui mediu educațional mai dinamic și mai adaptat nevoilor acestora. Ei au testat strategii de Comunicare, de Colaborare, de dezvoltare a Creativității și a Gândirii Critice, lucrând individual, în perechi, în grupuri mici și prezentând idei și rezultatele muncii în grupul mare, frontal.   Prin intermediul acestor activități, cadrele didactice au dobândit o înțelegere   mai

profundă a modului în care pot sprijini elevii să își dezvolte competențele necesare pentru a reuși într-o lume în continuă schimbare.

Prima zi a cursului a debutat cu un exercițiu de spargere a gheții, conceput sub forma ,,turului galeriei” și a constituit cadrul optim de cunoaștere a tuturor participanților și a școlilor la cursul de formare (România, Italia,Ungaria), dar și de stabilire a unui unui mediu prietenos, propice formării și colaborării. De aceea, au fost stabilite regulile grupului și trucuri pentru o experiență de succes.

Participanții au fost provocați să numească o calitate definitorie a personalității lor prin intermediul unui adjectiv care începe cu inițiala numelui lor.

Un exercițiu eficient care facilitează cunoașterea între membrii grupului este „Storytelling Exercise. În grupe de 5 membri, fiecare participant are la dispoziție 5 minute să-și spună povestea care reprezintă răspunsul la următoarele întrebări:

1. Ce profesori sau reprezentați ai sistemului de educație te-au influențat în propria viață și de ce?
2. Împărtășește un exemplu de situație în care te-ai simțit mândru de ceva ce ai realizat și care a fost partea
3. Care este moștenirea pe care vrei să o lași în urmă?

Apoi, timp de 2 minute, membrii grupului care au ascultat povestea au ocazia să ofere feedback celui care a povestit răspunzând la întrebarea Ce a învățat/a descoperit despre povestitor prin intermediul narațiunii relatate?.

După exercițiul de relatare a poveștii, a urmat reflecția:

• Cum a fost să spui o poveste?
• Cum te-ai simțit referitor la cele spuse de partenerii de grup că au învățat despre tine?
• Care sunt asemănările dintre cele relatate?

Activitatea a fost urmată de prezentarea școlilor participante și a nivelelor de școlarizare specifice fiecărei țări. Profesorii implicați în proiect au descoperit similitudini și deosebiri între sistemele de învățământ ale școlilor participante. Au împărtășit  din activitățile școlare și extrașcolare realizate.

Cadrele didactice au fost apoi introduse în tematica cursului „21st Century Skills in Education”. Ele au descoperit care sunt ,,competențele ale secolului 21″, așa cum au fost stabilite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în Viitorul educației și Competențelor 2030: Noul normal în educație. Aceste competențe, necesare elevilor din prezent pentru viața lor de adulți, pot fi grupate în competențe de învățare (learning skills), competențe digitale și informaționale/ literare (digital & information literacy skills) și a competențe de viață (life skills). Cursanții au înțeles, de asemenea, că dobândirea acestor competențe se reflectă ulterior în dezvoltarea competențelor soft (soft skills), în succesul în activitățile sau acțiunile ce urmează a fi întreprinse în viața personală, la școala sau la locul de muncă, în pregătirea elevilor pentru meserii variate sau care poate încă nu există, în interacțiunile umane și adaptarea la condițiile sau situațiile sociale. Dintre acestea, competențele de învățare, denumite și ,,4C of education” (comunicarea, gândirea critică, creativitatea și colaborarea), vor face subiectului cursului de formare Erasmus +.

Activitatea de spargere a gheții ,,Two truths and a lie” (,,două adevăruri și o minciună”) a reprezentat ocazia potrivită pentru participanți ca să se cunoască mai bine. Fiecare participant notează despre sine 2 adevăruri și o minciună. Ceilalți membri trebuie să recunoască minciuna. Aceasta este o tehnică eficientă de intercunoaștere a tuturor participanților și de creare a stării

În echipe mixte, cursanții au revăzut competențele viitorului și au realizat portretul absolventului secolului 21 („Portrait of a Graduate”), respectând un design al procesului bine structurat care a inclus următoarele etape:

1. așteptările, speranțele și aspirațiile pe care comunitatea le are pentru elevi;
2. competențele și mindset-urile de care elevii au nevoie pentru a reuși într-o lume complexă în continuă schimbare;
3. crearea experiențelor de învățare potrivite pentru formarea

Cadrele didactice au utilizat diverse metode (motto-uri, desene, informații) și au conștientizat încă o dată că succesul se bazează pe valori, atitudini și comportamente esențiale și durabile, precum angajamentul față de învățare, implicarea, setarea unor obiective înalte, respectul și perseverența, dar în egală măsură pe acțiunea profesorilor în crearea situațiile de învățare cele mai potrivite pentru elevi.

 

Pe parcursul acestei zile, cursanții au descoperit conceptul ,,Critical Thinking” ce constituie una dintre cele 4 competențe de învățare ale secolului XXI (4C’s of education), alături de creativitate, colaborare și comunicare, ce îl face pe elev capabil să analizeze și să compare situații, noțiuni, idei, concepte, să găsească soluții și să rezolve probleme; precum și câteva exemple de activități sau situații de învățare prin care elevii își pot dezvolta gândirea critică (ex. conținuturi sau situații autentice care conduc spre reflecție, flexibilitate, implicare, etc.).

 

Au descoperit,de asemenea, și alte concepte importante precum:

1. ,,Learning Helplessness” concept psihologic dezvolat de Martin Seligman ce constituie o practică psihologică ce surprinde diferența dintre optimism și pesimism, despre cum ceea ce ne spunem nouă înșine despre ceea ce facem, poate determina succesul sau insuccesul nostru. Ceea ce determină succesul unei persoane sunt aptitudinile, motivația și
2. ,,Nature vs Nurture” ce marchează diferența dintre firea sau natura umană și competențele/skill-urile pe care le învățăm și ni le adaptăm în funcție de context. Această diferență explică, de asemenea, cum este stabilit gradul de fericire a unei persoane (50 % genetic set points, 40 % intenționat activity, 10 % circumstances). Din fericire, creierul nostru este capabil să reînvețe, are Atunci când facem ceva în mod constant, se creează, la nivelul creierului, o legătură neuronală foarte puternică. Dar când încercăm să schimbăm modul de a gândi sau când învățăm să facem ceva nou, creăm noi rețele neuronale, iar dacă parcurgem această cale suficient de des, creierul nostru utilizează această rețea mai mult, iar acest mod de a gândi, simți sau face devine a doua noastră natură.

• ,,Piramida lui Maslow” care descrie ierarhia nevoilor umane și modul în care acestea influențează comportamentul, motivația și dezvoltarea personală.

 

Pornind de la această piramidă, cursanții au reflectat faptul că învățarea nu se poate produce dacă elevilor nu le sunt asigurate nevoile prezentate în diagrama de mai sus.

În alt element important este că, după ce elevului i s-au satisfăcut toate nevoile, acestea se află în zona lui de confort. Dar oare învățarea se produce când elevii se află în zona de confort?

Învățarea se produce în zona de stres și nu în cea de confort. Elevii simt frustrare și o stare neplăcută când învață, de aceea, trebuie să-i obișnuim cu acest sentiment neplăcut, să-l accepte ca pe ceva firesc.

Secretul este să alternăm cu zona de stres cu zona de confort, căci, dacă elevii stau prea mult în zona de stres, trec în zona de panică și atunci învățarea nu se mai produce.

Să greșească atunci când învață este parte a învățării. Elevilor trebuie să li se creeze un mod de a gândi în care să accepte greșeala în procesul de învățare prin:

• Încurajarea elevilor să experimenteze lucruri noi și să caute oportunități de învățare;
• Crearea unui spațiu de reflecție în care elevii să se construiască pe sine (să fie capabili să-și evalueze comportamente, aptitudini, obiective );
• Construirea unui spațiu sigur, în care elevii se simt susținuți și nu se tem să greșească;
• Susținerea elevilor pentru ca aceștia să afle ce-i interesează și sprijinirea lor ca să-și dezvolte abilitățile;
• Încurajarea lor să fie curioși și să pună întrebări.

fascinant!

În cea de-a treia zi a cursului, cadrele didactice s-au distrat învățând jocul „How fascinating!”/ Cât de fascinant!” Profesorii trebuiau să repete niște gesturi însoțite de anumite cuvinte, jocul se complica, iar cei care greșeau ieșeau din joc. La ieșirea din joc se striga: Cât de fascinant! Rolul jocului este acela de acceptare a greșelii. Astfel, pe parcursul zilelor rămase de curs, de câte ori cineva greșea, se făcea apel la   Cât de

 

Pentru a dezvolta ideea importanței ca elevii să pună întrebări, profesorii au căutat să pună cât mai multe întrebări unui copac. Apoi să pună 100 de întrebări generate de o imagine („Challenge: 100 Questions”). Acesta poate fi un exercițiu bun de dezvoltare a creativității sau de găsire a unor soluții pornind de la întrebări.

De asemenea, a fost explorată ideea că, dacă se pune mereu accentul pe ce nu a fost făcut bine, pe greșeală, progresul în învățare nu se face. Dar dacă accentul se pune pe ce a fost făcut bine, progresul se realizează. Așadar, este necesară schimbarea percepției în evaluarea activității elevilor și anume accentul trebuie pus pe evidențierea punctelor forte ale elevilor.

Așadar, este necesar un proces de susținere și încurajare care ajută la dezvoltarea unei mentalități de creștere și la depășirea obstacolelor.

Prin urmare, cursanții au discutat despre „modelele mentale” (mental models), cadre conceptuale formate din percepții, credințe sau prejudecăți care influențează modul de a percepe lumea și de a acționa.În grupuri mixte, aceștia au analizat modelele mentale din educație (Ce prejudecăți au elevii, profesorii, părinții? Ce este necesar să schimbăm? Dar să păstrăm?) și au constatat că acestea pot fi uneori limitative sau chiar ireale, așa cum se întâmplă în cazul reprezentărilor imaginare despre extratereștri, care sunt pur și simplu creații ale imaginației.

Un alt concept discutat a fost „Design Thinking”, un proces de rezolvare a problemelor care stimulează atât creativitatea, cât și rezolvarea de probleme.

În plus, cursanții au abordat creativitatea ca una dintre cele patru competențe esențiale ale secolului XXI, aceasta implicând imaginație, asumarea riscurilor și curiozitate.

Din păcate, în cazul creativității, o parte dintre cursanți aveau deja întipărită credința că nu sunt creativi. A fi creativ nu înseamnă doar a inventa, ci și a inova.

Am descoperit care sunt miturile legate de creativitate: creativitatea este posibilă doar în arte, literatură etc., cu ea te naști, cere idei mărețe etc. și am descoperit cum putem dezvolta creativitatea. Ne-am imaginat cum am putea scoate un elefant din cameră. Ideile, chiar și absurde, au fost copleșitoare ca număr.Așadar, toți avem creativitate, iar ideea unuia declanșează o alta în mintea celuilalt.

Pentru ca totul să fie dus la extrem, cursanții au dărâmat lumea și am pus în practică jocul „The Story Game”, având ca temă „A New World”. Ei au imaginat și descris o lume nouă, cu reguli noi, cu tot ce ne- am putea dori. După ce lumile noi au fost create, a venit un vizitator de pe altă planetă căruia trebuia să i le prezinte, dar care le atrăgea atenția asupra ideilor imposibil de pus în practică. Sosirea extraterestrului și identificarea absurdului, atrage atenția asupra faptului că a fi creativ nu înseamnă doar imaginație fără limite, ci și rezolvarea reală a unor probleme.

Activitatea a combinat creativitatea și distracția, stimulând colaborarea și inovația în echipă.

Creativitatea poate fi dezvoltată prin multiple metode:

• o polenizare încrucișată a ideilor în minte sau care iau altă formă;
• conectarea unor idei, obiecte, servicii, tehnologii și discipline extrem de diferite pentru a crea noi idei/inovații.

De cele mai multe ori nu este necesar să creăm ceva nou, ci doar să combinăm lucrurile existente în diferite moduri pentru a obține ceva inovator.

• atenția la detalii, pătrunderea în lumea minusculă a acestora, dar și drumul invers ieșirea la mare distanță pentru a vedea imaginea în ansamblu;
• colecționarea de idei, secretul este să ai cât mai multe idei;
• călătoriile sunt o oportunitate de a dezvolta creativitatea pentru că te fac să observi alte culturi, alte moduri de a rezolva o problemă, alte arhitecturi;
• crearea unui spațiu /timp pentru ca ideile să se

O tehnică de a dezvolta creativitatea a fost tehnica Cuvinte pentru inspirație. Cu ajutorul a 3-4 cuvinte alese la întâmplare de pe un panou de cuvinte, cursanții trebuiau să formuleze o soluție la o problemă. De exemplu, problema – un elev întârzie mereu la prima oră, iar cuvintele: confortabil, impuls, cremă. este:

O activitate amplă care a vizat atât rezolvarea de probleme, dezvoltarea creativității, cât și lucrul prin colaborare este Brainstorming.

Profesorii primesc mai întâi problema: Care sunt provocările cu care vă confruntați la școală?

Se creează grupe de 5 profesori și sunt urmați următorii pași pentru a găsi soluția la problema numită anterior:

 

1. Runda 1 (7 minute). Individual, fiecare membru scrie cât mai multe probleme cu care se confruntă la școală și pe care ar dori să le soluționeze. Fiecare problemă pe câte un postit. În ultimele 2 minute din cele 7, fiecare trebuie să aleagă
2. Runda 2 (7 minute). În perechi, se împărtășesc cele 6 probleme din runda anterioară, se combină ideile, se dezvoltă și din cele 6 se selectează
3. Runda 3 (7 minute). În grupul de 6, se prezintă problemele selectate la runda a doua și se negociază selectarea a două probleme care pot fi soluționate.
4. Runda 4 (7 minute). Fiecare grup propune soluții pentru cele două probleme alese anterior (de exemplu, supraîncărcarea profesorilor, lipsa motivației elevilor, lipsa implicării din partea familiei).
5. Runda 5 (7 minute). Fiecare grupă prezintă tuturor problemele selectate și rezolvarea

Pentru a dezvolta creativitatea sunt utile și câteva ponturi:

• Fii conștient de credințele tale limitative despre creativitate;
• Riscă și exprimă-ți latura creativă;
• Experimentează noi moduri de a preda la clasă;
• Tratează planificarea unei lecții ca pe un exercițiu creativ;
• Dezvoltă-ți ritualuri creative personale;
• Călătorește;
• Caută singurătatea;
• Încearcă practici de meditație care încurajează gândirea creativă.
• Îmbrățișează

Deși pare că ne este la îndemână să comunicăm, în fapt, este cel mai dificil lucru pe care trebuie să-l facă omenirea. Fără comunicare nu există colaborare, fără colaborare, nu există nici soluționare de probleme sau creativitate. Vă invităm să reflectați:

Cuvintele pe care le folosiți sunt punți către celălalt sau ziduri?

Cu certitudine viitorul omenirii depinde de abilitățile de comunicare ale actualilor noștri elevi și este unul din cei 4C.

Comunicarea este considerată, în mod general, drept acțiunea de a furniza și de a primi informații prin: ascultare, exprimare verbală orală și scrisă sau digitală. Plecând de la această competență de bază, am descoperit alte noi concepte sau noțiuni ce derivă din comunicare:

• nature and nurturing– fiecare ființă umană are o stil de comunicare natural și preferințe de comunicare particulare ( ex. scris, oral, față în față, să nu primească feedback negativ în public,etc.);
• culture and communication – ce cuvinte sau gesturi sunt accepte la nivel social în anumite comunități și percepute diferit în altele;
• digital communication – ce are ca minus lipsa limbajului corporal, a emoțiilor (în scris) sau lipsa de cuvinte etc.);
• non-violent communication (comunicarea nonviolentă) este dezvoltată de Marshall B. Rosenberg. Prin conceptul de comunicare nonviolentă autorul creează un limbaj al vieții, un mod de comunicare care duce către dăruirea din inimă.

Pentru a practica acest tip de comunicare nonviolentă sunt necesari 4 pași:

1. Observăm = ascultarea nevoilor noastre profunde și pe ale celorlalți, percepem relațiile într-o lumină nouă. Observăm obiectiv, fără judecată, ce se întâmplă într-o situație (ce spun și fac ceilalți?).
2. Exprimăm cum ne simțim când observăm (bucuroși, răniți, speriați ).
3. Identificăm ce nevoi ale noastre sunt legate de sentimentele pe care le-am exprimat

(De exemplu, o mamă ar putea exprima acești trei pași, spunându-i fiului ei adolescent: Andrei, când văd șosetele murdare făcute ghemotoc, sub masa de cafea și altele sub birou – observația –, mă simt iritată – exprimarea emoțiilor – pentru că am nevoie de mai multă ordine în camerele pe care le folosim în comun – exprimarea nevoii -.

4. Al patrulea pas este formularea unei cerințe foarte specifice: Vrei, te rog, să-ți pui șosetele în camera ta sau în mașina de spălat? Acest ultim pas arată ce dorim de la cealaltă persoană, un lucru care să ne îmbogățească viața sau care să ne -o facă mai frumoasă.

Celălalt aspect al comunicării constă în permiterea acelorași patru pași și de la ceilalți.

Pe parcursul acestui curs, am descoperit, de asemenea, factorii care influențează sau afectează comunicarea, și anume: factorii culturali și sociali, rolurile ce țin de cele două genuri (femei versus bărbați), emoții și percepții, mediul înconjurător, personalitate, dorința de evoluție (upbringing).

 

Dintre metodele de dezvoltare a competențelor de comunicare ale elevilor amintim:

• Conversation cafe (Cafeneaua de conversație);
• Uninterrupted Listening (Ascultarea continuă/neîntreruptă);
• Seeing Eye to Eye (Privind ochi în ochi);
• You Don’t Say (Tu nu spui) – elevii trebuie să identifice semnificația elementelor nonverbale pe care le fac partenerii de

Impresionat a fost și un film în care se prezintă felul în care putem alege să comunicăm și implicit să relaționăm cu ceilalți prin intermediul a cinci scaune – metafore.

Cele 5 scaune: 1. Judging chair, 2. Self-doubt, 3. Wait chair, 4. The world of detect, 5. The connecting chair).Cele 5 scaune reprezintă cele 5 alegeri pe care oamenii le pot face în raport cu ceilalți (1. să judece, 2. să se teamă de respingere sau dezamăgire, 3. să-i observe pe ceilalți cu multă curiozitate, 4. să caute răspunsuri despre ceilalți într-un mod asertiv, 5. să se conecteze cu ceilalți). Rolul acestui exercițiu este de a afla poziția în care ne aflăm în raport cu o anumită persoană sau situație, să îmbunătățească comunicarea și să conducă spre colaborare.

https://www.youtube.com/watch?v=4BZuWrdC-9Q

Colaborarea

Învățarea prin colaborare presupune mai mult decât faptul că elevii care lucrează alături unul pe altul sau să se ajute unul pe altul. Pe măsură ce membrii echipei își identifică și își explorează propriile puncte forte, punctele slabe și abilitățile, ei dobândesc o înțelegere a modului în care se combină diferitele aptitudini ale mai multor indivizi contribuie la un succes mai mare decât poate fi realizat de o singură persoană. Pentru a atinge obiectivul echipei, studenții trebuie să valorifice punctele forte ale fiecărui membru și variațiile perspective.

Lucrul în echipă pe probleme complexe necesită o varietate de abilități și expertiză (Gândire Critică, Comunicare, Creativitate).

Pentru o adevărată colaborare este necesar:

• ca elevii să se simtă în siguranță (vezi piramida lui Maslow);
• să se simtă ascultați;
• să nu se simtă judecați;
• să poată greși fără teama de a fi pedepsiți pentru greșeală;
• să poată explora și să-și pună în valoare abilitățile.

Dezvoltarea încrederii în cadrul grupului de lucru se poate realiza printr-o serie de strategii:

• Inspirați-vă elevii să scrie un Jurnal: menținerea unui jurnal în care își pot exprima gândurile, emoțiile și experiențele îi ajută să identifice tipare recurente și să obțină perspective asupra sentimentelor;
• Găsiți o modalitate de a monitoriza realizările elevilor, indiferent cât de mici. Acest lucru creează sentimentul de mândrie, de realizare și de creștere a
• Creați un mediu în care elevii se simt confortabil: găsiți idei. Acest lucru stimulează încrederea în propriile voci. Exprimându-și opiniile și ideile se creează încrederea în
• Învățați elevii să accepte feedbackul pozitiv, constructiv, pentru că îi ajută să-și îmbunătățească ariile de îmbunătățire și de creștere.
• Încurajați elevii să-și recunoască deschis provocările.

 

Pentru a lucra în echipe elevii au nevoie de reguli pe care să și le stabilească și să le respecte toți, dar și de roluri pe care să le îndeplinească în cadrul grupului. Exemple de roluri: leader, recorder (cel care urmărește respectarea rolurilor de către toți, urmărește dacă s-au găsit soluții pentru toate problemele), prezentator sau raportor (cel care prezintă rezultatele muncii grupului), observator (cel care îi ajută pe membrii grupului să ajungă la o concluzie comună), încurajatorul (folosește întrebări de facilitare a gândirii în profunzime a problemelor), questioner (se asigură că grupul are multiple puncte de vedere pe care să le ia în calcul).

Este foarte important să le oferim elevilor rolurile și descrierea comportamentelor așteptate de la fiecare rol în parte. Mai mult este necesar să le precizăm elevilor de ce important ca fiecare membru să aibă un rol. La elevi cu vârste mai mari îi putem lăsa să-și stabilească singuri rolurile necesare pentru îndeplinirea unei sarcini.

Tehnici de lucru pentru dezvoltarea competenței de colaborare:

Jingsaw;

• Gândește, în perechi, comunicați;
• Round Robin;
• Mai multe capete la un loc
• În echipă, în perechi, singur;
• Tehnica bulgărelui de zăpadă
• Triunghiul ascultării;

 Participarea la acest curs de formare a fost o oportunitate valoroasă pentru noi, cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Pucioasa. Pe parcursul celor cinci zile, am învățat concepte noi, am experimentat metode inovative și au colaborat cu colegi din alte țări, dobândind astfel abilități pe care le vor aplica în activitatea lor didactică. Activitățile desfășurate au avut un rol esențial în înțelegerea celor patru competențe cheie ale secolului al XXI-lea: gândirea critică, creativitatea, comunicarea și colaborarea. Prin explorarea acestor competențe, am câștigat claritate cu privire la aplicarea lor în clasă, învățând cum să le integrăm eficient în lecțiile noastre și să îmbunătățim astfel procesul educațional. Acest proces de învățare continuă ne-a oferit participanților nu doar cunoștințe noi, ci și motivația de a ne perfecționa constant abordările didactice.

Experiența mobilității Erasmus+ a reprezentat pentru noi, cadrele didactice, un periplu al cunoașterii, al dezvoltării culturale și spirituale, precum și al îmbogățirii cu deprinderi și cunoștințe valoroase. Am avut ocazia să explorăm obiective turistice importante în atmosfera tipic vibrantă a orașului Malaga.

***

Conținutul prezentului material este responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conținutul informației